de gustat

Bratioara- locul cu cea mai buna mancare

Voi aveti repere in minte de genul cea mai buna mancare e la mama acasa?! Ei bine eu nu pot sa zic ca rezonez cu asta, imi place mancarea mamei mele, sa nu intelegeti gresit, insa nu pot sa zic ca in alta parte nu e la fel de buna sau mai buna.

Cred ca pentru mine cea mai buna mancarea este totusi in locurile unde rezonez foarte mult ideea de acasa, unde ma simt atat de bine ca si cum as fi acasa, unde oamenii sunt atat de faini si primitori si fac lucrurile atat de bineasta se intampla in doua locuri din tara- Ferma Dacilor si Pastravaria Bratioara.

O sa va scriu despre cea mai buna mancare si cum a fost experienta in randurile care urmeaza. Pana acum am incercat multe locuri, cu pretentii sau cu mai putine pretentii, mancare gatita de Chefi bucatari, prieteni sau amatori, insa mi-am dat seama ca rezonez cel mai mult cu mancarea gatita de amatori– pentru ca sunt oameni fara pretentii, care pun suflet in ceea ce fac, pun pasiune si un strop de dragoste in farfurie.

Despre Pastravaria Bratioara va spuneam si aici, cat de frumos si minunat este locul, cum te deconectezi si iti aduni gandurile. Dar pe langa, asta aici am avut si cele mai multe si bune experiente culinare din viata mea. Meniul lor e simplu, doar e pastravarie, pastrav sub toate formele posibile incantand si cele mai exigente papile. Iar gustul mancarii de aici, prospetimea si retele simple – un pastrav trantit  pe plita nu poate fi egalat cu niciun dish cu stele Michelin.

Pastravul e rege, insa pentru fite ale Bucurestiului gasesti si pui din batatura, niste coaste, niste pastrama de berbecut, sarmale sau carnati de plescoi de la mama lor sau daca chiar nu te mai suporti niste paste cu pastrav afumat. Insa e pacat sa vii aici si sa nu mananci saramura de pastrav, sau pastrav pus pe plita sau gratar- gustul dulce al pastravului, prospetimea (luat din bazin si pus direct pe plita) te fac cel putin sa visezi. Aici totul are alt gust, nu stiu daca vinovate sunt doamnele care fac mancarea atat de buna (cum spuneam, chefi fara scoli prin Franta sau alte diplome) ca la mama acasa– fara adaosuri si prostii, aerul de munte sau linistea de aici, dar cert este ca pentru mine aici e cea mai buna mancare.

Insa cea mai misto experienta si care mi-a dat crezurile peste cap a fost cand am mancat cel mai bun si mai proaspat pastravat afumat pe care puteam sa il mananc vreodata, dupa ce a stat la fum molcom de lemn de cires timp de sapte zile, l-am luat direct din afumatoare, inca cald, uleios si suculent incat timpul parca a stat in loc cat timp am mancat… parca niciodata nu am intalnit mancare mai delicioasa (si nu cred ca am mai intalnit) ca asta si cred ca nu ma voi mai intalni prea curand cu acest sentiment.

Acum visez la acel moment, la acea bucatica proaspata si delicioasa… Iar pe langa asta trebuie sa va povestesc de acele icre fine de pastrav puse pe tartine prajite cu unt langa care merge perfect un pahar de chardonnay. Sau cat de frumos e dimineata cand in fata ta vezi bazinele cu pastrav si padurea si savurezi un capucinno, nimic nu se compara cu asta, nimic nu poate sa iti aduca mai multa liniste, dar sa revenim la mancare. Sub orice forma ai alege psatravul, fie prajit, fie dat prin cucuruz, fie pus pe gratar sau plita, sau in saramura cu rosii multe, gustul este la fel de bun si experienta nu o pot descrie, trebuie doar sa incercati.

Insa va zic, pastravul e proaspat,mancarea e delicioasa si trebuie sa dati o fuga cat de repede puteti.